A inceput sa cânte din primii ani de scoala, fiind mereu incurajata de profesori sa urmeze calea muzicii, iar mai apoi avea sa fie primita ca solist profesionst in Ansamblul “Muresul” din Târgu Mures…

Leontina se poate mândri cu o frumoasa cariera artistica, cu multe  premii câstigate si un impresionant repertoriu de cântece populare, doine, pricesne din zona Muresului. Pentru noi, Leontina Pop s-a transformat din artista in gospodina si ne-a primit in casa ei, pentru o demonstratie in arta bucatariei traditionale românesti.

Desi cu timpul liber nu sta prea bine, având in aceasta perioada multe spectacole, iar sfârsitul de saptamâna e dedicat nuntilor, Leontina gaseste timp si pentru o mancare buna. “Pentru ca, pe lânga viata de artist, eu sunt mama si sotie, iar asta inseamna o casa curata si o masa calda in fiecare zi”, explica solista, regretând vremurile de alta data, când avea mult mai mult timp pentru gatit si pentru treburile gospodaresti.

Prietenii, colegi si musafirii care i-au calcat pragul casei au apreciat foarte mult mâncarurile traditionale, fiind ferm convinsi ca mâncarea Leontinei este o mica opera de arta. Cele mai apreciate mâncaruri sunt sarmalutele, ciorba de fasole cu ciolan, tocanita de pui cu mamaliguta, piftia de porc, supa de pui cu galuste si celebra supa de vitel cu tarhon, specifica zonei dintre Carpati.

Insa, pentru a nu ne lasa cu un gol atât de mare in stomac, Leontina Pop ne destainuie un singur fel de mâncare, special, pe care il pregateste cu ocazia aniversarii zilei ei de nastere, pe 6 ianuarie, de Boboteaza.

Dupa sarbatorile de iarna, tot românul este satul de specialitatile traditionale, in care abunda grasimea si colesterolul, asa ca Leontina a gasit o metoda inedita de a-ti impresiona invitatii. Pentru prietenii si familia ei face o mâncare din peste, mai deosebita, reteta fiind descoperita intr-unul dintre turneele prin Europa.

Ingrediente:

- 1/2 litru ulei

- 1 kg peste fara os (merlicius, macrou, novac, somon)

- 1 kg ceapa rosie, taiata feliute subtiri

- 1 kg bulion de rosii

- 2-3 catei de usturoi

- 1 pahar de vin alb

- condimente granulate

Mod de preparare

Pestele se prajeste in bucati mici, ca sa iasa crocant. Apoi, in alt vas (ideal ar fi o tigaie cu fund gros, care sa poata fi pusa in cuptor), se pune o jumatate de litru de ulei, in care se caleste ceapa, pâna prinde culoarea roz.

Peste ceapa se toarna bulionul si se lasa intregul amestec sa clocoteasca, adaugând usturoiul pisat, un pahar de vin alb, iar prin condimentele granulate se da gustul. Se ia de pe foc, se injumatateste continutul sosului, se aseaza pestele prajit sub forma de straturi, apoi se toarna cealalta jumatate de sos deasupra pestelui. Acoperim intregul preparat si-l bagam la cuptor, timp de 45 minute, neaparat la foc mic.

Se poate gusta pentru a stabili coacerea dorita, iar când este gata, mâncarea  se poate servi cu mamaliguta sau pâine si, va spun sincer, ca va veti linge pe degete. Doamne ajuta si pofta buna!

Ciprian Purice

Toata lumea il stie drept Jul. In traditia româneasca a tandemurilor comice, Jul si Puiu au devenit “un nume”, chiar daca fiecare are si alte proiecte, in afara de cele comune. Emisiunea “Cucurigii” de la Etno Tv le-a accentuat renumele. De curând, Jul s-a apucat si de bucatareala, preluând emisiunea “Bucataria Etno”. De ce a fost tentat de acest proiect?..

- Ce amintiri din copilarie ai, legate de mâncare?

- Eu sunt nascut si crescut la tara, in comuna Petrachioaia, la 20km de Bucuresti. Parintii mei plecau la câmp, la munca, iar eu ramâneam singur acasa si trebuia sa-mi fac de mâncare. Cea mai mâncata “mâncare” era “oua cu rosii si cu brânza”.

- Câti ani aveai pe vremea aia?

- Aveam vreo 9-10 ani, când faceam asta. Mama imi lasa de mâncare, dar mie imi placeau ouale prajite. Mama imi spunea mereu “Iar ti-ai prajit oua”, iar eu nu intelegeam de unde stie. Numai ca eu lasam tigaia nespalata, ma grabeam sa ma duc la joaca. Imi spunea “nu mai mânca oua de rata, ca-ti fac rau”. Citisem eu prin ziare ca, daca manânci mai mult de 2 oua nu e bine, dar eu mâncam 2, asa ca trebuia sa fie bine. Eu as fi mâncat si 10!

- Ce-ti placea din ce gatea mama ta?

- Când eram copil, nu mâncam decât ce gatea mama. Daca ma duceam in alta parte, nu mâncam nimic. Facea mama nisste ciorbe extraordinare, batute cu oua, taranesti!

- Iar oua!

- Pai, da, ca-mi plac. Dupa ciorbe, mai facea o mâncare de gutui grozava, toamna-iarna. Imi placea tot ce facea mama dulce, tot felul de prajituri, cornulete, cozonaci. Ca orice copil, când facea cozonac, mâncam doar rahatul.

- Nu mâncai si aluat necopt? Eu asa faceam!

- Il mâncam pe ala de la clatite! Era ca o smântâna. Când eram copil, mâncam, vorba domnului Florin Condurateanu, mâncam rosiile direct din tufa. O stergeam un pic si o mâncam. Acum trebuie spalata cu multa apa, si nici nu mai are gustul ala.

- Ce o rogi pe mama ta sa-ti gateasca acum?

- Acum imi gateste nevasta. Eu stau la casa, foarte aproape de parintii mei, in aceeasi curte, dar fiecare cu gospodaria lui, asa ca manânc destul de des la mama. De sarbatori, la aniversari, in septembrie, de ziua ei, de câte ori gateste ceva ce stie ca-mi place. Face cei 10 metri care ne despart si-mi aduce. Stie ca, daca a facut placinta cu dovleac, imi miroase si, daca nu-mi aduce, fac scandal. Mama face mielul la cuptor, de Paste, foarte bun, cu un sos special.

- Inteleg ca de la ea ai invatat sa gatesti!

- Am invatat si de la ea, dar, la un moment dat al vietii mele, m-am si intersectat cu meseria de bucatar. Când eram in armata, prin anii ‘80, eram bucatarul familiei Ceausescu. Ii faceam mâncare lui Ilie Ceausescu, dar si generalului Petriceanu, seful Clubului Dinamo, pentru ca am facut armata la Clubul Dinamo, unde faceam sport de performanta.

- Ce sport?

- Caiac-canoe.

- De la sport de performanta la bucatarie?

- Am facut cursuri de bucatarie, de alimentatie publica, asa ca am ramas cu ceva de acolo. Bine, imi si place, pentru mine nu e o corvoada. Daca nu e nevasta mea acasa, fac imediat ceva de mâncare. Am invatat si eu de la ea, dar si ea a mai invatat câte ceva de la mine. Când vin acasa de la filmari, de la castinguri, iar ea e plecata sau face alta treaba, ma uit in frigider, vad ce avem si, tac-pac, fac repede ceva de mâncare. Sotia mea e tehnolog in alimentatie publica si face numai minunatii. Cine a venit pe la noi, nu mai uita ce prajituri a mâncat. I-am spus, acum câteva zile, ca mi-ar placea niste placinta cu mere, cu stafide si cu scortisoara. Si-a cumparat de toate sa-mi faca placinta in week-end.

Mai face nevasta-mea un cozonac foarte bun. Am experimentat, amândoi, o luna, o reteta de cozonac. Am stricat multa faina. Masuram totul si scriam. In momentul când am nimerit formula cea mai buna, am scris-o si o pastreaza nevasta-mea cu sfintenie, n-o dam la nimeni. Am iesit un aluat pufos, care nu mai are nevoie de nicio umplutura, asa e de bun.

-Iti place sa improvizezi?

- Da, normal. Bucataria moderna nu mai respecta chiar ad literam o reteta. Fiecare gateste dupa gust. Totul e sa stii cum sa combini diferite arome. E o arta! De aia francezii isi decoreaza marii bucatari cu Legiunea de Onoare. Ma uitam la un documentar, zilele trecute, pentru ca ma uit la toate emisiunile de bucatarie, pe toate posturile. In documentarul respectiv, era vorba despre un anunt, pe care l-a dat Regina Elisabeta, ca angajeaza bucatar personal. S-a dat concurs. Ce m-a frapat pe mine a fost ca la concurs putea sa vina orice om, indiferent de scoala pe care a facut-o, de meseria pe care o are. Nu trebuia sa ai nu stiu ce cursuri facute la Paris sau la Montpellier. Ca sa vezi ce inseamna democratia, a câstigat concursul un tip autodidact, care nu a facut niciun curs de bucatarie. O astfel de atitudine face ca lucrurile sa mearga inainte.

Eu, de exemplu, iau putina mâncare pe deget când gust. S-a demonstrat ca, atunci când folosesti o lingura, asa cum te invata la scoala, metalul altereaza gustul. N-am invatat asta la scoala!

- Nu e intâmplator ca ai ajuns la emisiunea asta!

- De când am venit la Etno Tv, am facut un format de emisiune de bucatarie, pe care o denumisem “Ca sarea `n bucate”. N-am facut emisiunea atunci, iar cum ideile circula in univers, am vazut ca, de câteva luni, la TVR, e o emisiune care se numeste “Ca sarea `n bucate”. Formatul, il mai am, e facut special pentru Etno TV, asa ca inca putem sa-l facem, chiar si cu alt titlu.

- Deocamdata, faci, cu succes, acest format!

- Da, pentru ca bucataria româneasca trebuie promovata. Am vazut restaurante, care spun ca au specialitati românesti, iar pe lista de bucate gasesti tot felul de denumiri frantuzesti. La Caragiale, personajele mâncau mici si friptura la gratar, nu vol-au-vent.

- In week end-ul asta, manânci placinta cu mere! Norocosule!

- Abia astept!

Dana Medar

„Mie imi place foarte mult pestele, chiar si la diverse restaurante pe unde merg incerc o mâncare de peste si, pe lânga toate astea, este o carne usoara si sanatoasa” argumenteaza artista.

Ghiveci de peste
Ingrediente:

1 kg peste – crap, stiuca sau salau
un pahar ulei
un morcov
o ceapa mare
un patrunjel cu radacina
o felie de telina
un pahar de mazare verde – boabe
100 g fasole pastai
4-5 rosii sau 2 linguri de bulion
piper, sare sau alte condimente
verdeata

Mod de preparare:
Pestele se curata bine de solzi, se taie in bucati nu prea mari (role), se sareaza si se lasa pe servetul de bucatarie timp de 30 de minute, pentru ca pestele sa-si ia sarea necesara, dupa care se prajeste in ulei.

Separat, se prepara legumele. Initial se prajeste ceapa in ulei, peste care se adauga morcovul taiat rondele, telina, radacina patrunjelului, mazarea si pastaile rupte bucati mai mici. Se fierbe cam 30 de minute. Când legumele devin moi, se pun rotiile taiate felii, sau bulionul diluat cu putina apa. Apoi se adauga pestele, sare, piper si verdeata dupa gust si se da la cuptor cam 30 de minute, la foc potrivit, sa scada.

Piftie de peste
Ingrediente:
1 kg peste – crap, stiuca sau salau
un morcov
un patrunjel
un pastârnac
o ceapa mica
piper, sare
1-2 foi dafin
putina lamâie

Mod de preparare:
Zarzavatul se taie pe lungime, in 3-4 bucati, si se da la fiert cu sare, piper si foi de dafin. Pestele curatat se despica pe spate si se adauga la fiert, alaturi de zarzavat. Se fierbe incet la foc potrivit, pentru a nu farâmita pestele. Dupa ce pestele a fiert, se coate cu grija pe o tava si, dupa ce se raceste, se curata cu vârful unui cutit de oase si piele. Trebuie acordata mare atentie, intrucât nu trebuie sa ramâna vreun os in carnea de peste.

Apoi se aseaza pestele in farfurie, alaturi de 2-3 felii de lamâie, taiate foarte subtire. Zeama de la fiertura se strecoara prin tifon dublu (tot pentru a feri oasele de peste) si se toarna peste peste. Se lasa la rece si se serveste.
Referitor la bucatarie si retete culinare, Florica Jinga este de parere ca fiecare gospodina are stilul propriu si isi urmeaza gustul, ca retetele difera in functie de om. „Eu cred ca in primul rând timpul determina calitatea unei gospodine, practica si experienta spunându-si cuvântul.

Imi amintesc cum ma certa mama ca nu vreau sa invat sa gatesc, ca n-o sa ma mai ia nimeni de nevasta. Când a venit la mine acasa in vizita, dupa ce m-am casatorit, nu-i venea sa creada ca ma pricep atât te bine”, povesteste Florica Jinga.